Page 304 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 304

Ⓣ A paranza avviene che cc’è a ṛṛizza [rete] che vviene trascinata attraverso due
                     diriggenti [divergenti] che ssono quelli che ccercano di allargare la rrete e ppoi
                     lunghi  cavi  d’acciai  a  ssecondo  la  lunghezza  dei  cavi  d’acciai  deve  essere  a
                     ssecondo il fondale, quindi a ssecunnu u funnu  unni  ti  ṭṛuovi  cci  abbiari  [devi
                     avviare=devi dare] a lunghezza dî cavi d’acciai e quindi la paranza è una ṛṛete che
                     viene ṭṛascinata sutta u funnali con due cavi d’acciai e ddue lunghi calamienti che
                     ssono sempre per non farla salire a ggalla sta ṛṛizza e ttenerla sutta u funnu, chissa
                     è na ṛṛizza dâ paranza.

                     911 Pozzallo [parantsa Ⓣ]
                     Ⓣ A paranza ggeneralmenti è cchi fa u ṣṭṛàscicu [strascico], cioè na varca armata
                     a pparanza è cchiḍḍa a consequenzialità, cioè non ce n’è altre. Avviene câ ṛṛiti
                     praticamenti nfunnu ca cari [che cade nel fondale] e cchiḍḍa è na varca i paranza.
                     Quannu inveçi parramu ri fari a pisca pâ sarda chi cc’è a sardara ca cci su i
                     çianciola [cianciolo], quindi ggià chiḍḍa è ddiversu lu riscursu. Cci sunnu i ru
                     varchi ca çiùrinu a fonti [due barche che chiudono la parte inferiore] e cchiḍḍu è u
                     çiancioulu però chiḍḍa nun fa pparanza, chiḍḍa è ssolo ed esclusivamenti ca mindi
                     [che metti] a ṛṛiti in superfiçi, poi câ lampara câ luçi fannu accianari [venire a
                     galla] i pisci e ppoi cci sunnu i tuorca chiḍḍi nichi ca çiùrinu a fonti e cchiḍḍu è u
                     çianciuolu.
                     Malta [tat:karkir]

                     279. La pesca con esplosivo
                     107 San Vito Lo Capo [bumajlu]
                     112 Mazara del Vallo [piska ku libumi]
                     123 Favignana [varki bumi Ⓣ]
                     Ⓣ Ìanu chî bbummi [andavano con le bombe] âmmazzari u pisci, niaṭṛi quannu
                     vinìanu chissi ddocu ggià u sapìamu cu èranu, dopoguerra, anni çinquanta, anni
                     sessanta, chissi si façìanu iddi i bbummi, quannu cc’era un bancu ri pisci cciû
                     ittàvanu  mmezzu  [glielo  buttavano  in  mezzo]  e  âmmazzàvanu  accussì,  iddi  i
                     sturdìanu,  cc’era  cu  murìa  e  ṛṛaccattavanu  [li  stordivano,  c’erano  quelli  che
                     morivano  e  li  recuperavano],  era  chistu  u  sistema  ri  pisca  però  chissa  era
                     diṣṭṛuttivo.
                     124 Pantelleria [kwibumi]
                     204 Terrasini
                     232a Porticello
                     306 Sciacca n.r.
                     321 Porto Empedocle [bumi]
                     342 Licata n.r.
                     343 Lampedusa [piska kɛ bumi]
                     601a Ganzirri [itari bumi]
                     615 S.Agata di Militello [bumardjεri] [bumi]
                     698 Giardini Naxos [piska ki bumi]
                     699 Lipari [piska ki bumi]
                     715 Riposto [piska ka buma]
                     739a Acitrezza [piska ki bumi]


                                                                                                         299
   299   300   301   302   303   304   305   306   307   308   309