Page 340 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 340
739a Acitrezza [bulεʃʈɽiʃi]
812 Augusta [bulɛʃʈɽiʃi Ⓣ]
Ⓣ La ṛṛete è ffatta che diçiamo cc’è tremaglio perché cci sono tre ppareti, due
larghe, una di dentro una di fuori, ccioè una di mmezzo, uno del latu e uno dell’altro
lato per questo si chiama tremaglio perché cc’è due maglie grandi esterni con una
maglia ppiù ppiccola all’interno. Calamu a ṛṛizza e ppoi ci ammàglia di tutto e
ppoi la mattina l’andiamo a ssalpare, si può pprendere la qualsiasi quannu cci
sunu, non può pprendere il pesce ppiù ppiccolo della maglia, se la maglia è llarga
prende tutti i pesci ppiù ggrossi, se la maglia è ppiccola prende pesci piccolini,
però come speçie può pprendere tutti i tipi di pesci all’infuori di pesci come
l’acciuga, la sardina ca fanno ṭṛàsinu e nnèscinu, non ammagliano. Cû
ṭṛimmàgghiu cci sono due pareti ppiù llarghe e ppoi chiḍḍa cchiù spissa nta u
menzu, quella di dentro è un poco cchiù a mmanno [allentata], così il pesce quando
aṛṛiva si tira e ffa il sacco e ṛṛèstanu nzaccati i pisci, non si pono mòvere ppiù
perché poi s’attacca, il pesce cci ha le spine, s’attacca e ṛṛimane lì.
821 Portopalo di Capo Passero [ʈɽimagi] [buljɛʃʈɽi]
903 Scoglitti [ɽitsjɛli] [ʈɽimagj] Ⓣ
Ⓣ A ṭṛimmagghi niaṭṛi a ciamammu ṛṛizzielli però u nnomi ggiustu tècnicu è
ṭṭṛimmagghi, è ccomposta cc’è nu filu chi i sùvari [sugheri] i supra e cci su ttaccati
ṭṛi ttipi di ṛṛobba [rete] diversa, a ccentro cc’è mmisu u pannu si cçiama, ca u pannu
avi i magghi, a màgghia è unni ammàgghia u pisci e per esempio a misura è a
màgghia i uottu, a màgghia i setti, a màgghia i sei, dipende chiḍḍu ca sâ ppiscari.
A màgghia i uottu avissi a èssiri dui ṭṛi ccentimeṭṛi, poi inveci cci aviemmu ccà
bbanna [da questa parte] ccioè a ddesṭṛa e ssinisṭṛa cc’è u paritu [parete] che è a
màgghia cciù rranni e u paritu cc’è tipu na màgghia i sei, scànciu [anzicchè] i
misurari du centimeṭṛi misura da vinti a ṭṭṛintasei centimeṭṛi. Stu paritu ccà bbanna
e ḍḍa bbanna quannu a sìccia [seppia] ṭṛasi nṭṛô paritu affera u pannu, u pannu
siccomu cci nn’è assai passa dall’àuṭṛu paritu i ḍḍa bbanna, poi ṛṛiva, allura na
vota c’aṛṛiva mpinci [resta incagliato], pìgghia e bbatti versu u vàsciu [la parte
bassa] e ssi fa u saccu c’antura [prima] cci spiegai si chiama magari a vorza e
cchistu accussì si fa a ṭṭṛimmagghi, u nomu ṭṛimmagghi pìgghia picchì avi ṭṛi ttipi
di panni c’annu ṭṛi mmagghi diversi.
911 Pozzallo [ɽitsili] [ʈɽimagj] [ʈɽamagju] Ⓣ
Ⓣ U ṭṛimmagghi è ffattu praticamenti sarebbe a ṛṛizza da posta, i ṛṛiti chiḍḍi ca
usamu ṭṛadizzionalmenti, unni ri sutta cc’èni u çiummu [piombo], poi cc’è a ṛṛiti
cusuta [cucita], i vutani [pareti], ca sarebbero i magghi làrachi [larghe] e ppoi ri
supra cc’eni u sùgheru e a corda piombata ggeneralmenti a corda sugherata o u
sùgheru, e cchista ppraticamenti è a ṛizza rû ṭṛamàgghiu. Ggeneralmenti chiḍḍu ca
si usa è u ṭṛimmagghi, ccioè quindi ṭṛre ffilati, ogni ffilato, ogni ccapo ṛṛappresenta
u filatu quindi ggeneralmente si usa u ṭṛimàgghiu e quindi sono ggeneralmente ṭṛe
ccapa çiamati. I ṛṛizzilli comu su ffatti cci sunnu i vutani, i pariti i chiamamu nui
vutani; a ṛṛizza s’ammisùranu i magghi, si fa u siestu [la misura], u scuoppu, e ssi
misura a pariti quant’ama ffari aperta a vutana e i ṛṛizzi. U scuoppu è u siestu, a
335