Page 340 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 340

739a Acitrezza [bulεʃʈɽiʃi]

                     812 Augusta [bulɛʃʈɽiʃi Ⓣ]
                     Ⓣ La ṛṛete è ffatta che diçiamo cc’è tremaglio perché cci sono tre ppareti, due
                     larghe, una di dentro una di fuori, ccioè una di mmezzo, uno del latu e uno dell’altro
                     lato per questo si chiama tremaglio perché cc’è due maglie grandi esterni con una
                     maglia ppiù ppiccola all’interno. Calamu a ṛṛizza e ppoi ci ammàglia di tutto e
                     ppoi la mattina l’andiamo a ssalpare, si può pprendere la qualsiasi quannu cci
                     sunu, non può pprendere il pesce ppiù ppiccolo della maglia, se la maglia è llarga
                     prende tutti i pesci ppiù ggrossi, se la maglia è ppiccola prende pesci piccolini,
                     però  come  speçie  può  pprendere  tutti  i  tipi  di  pesci  all’infuori  di  pesci  come
                     l’acciuga,  la  sardina  ca  fanno  ṭṛàsinu  e  nnèscinu,  non  ammagliano.  Cû
                     ṭṛimmàgghiu cci sono due pareti ppiù llarghe e ppoi  chiḍḍa cchiù spissa nta u
                     menzu, quella di dentro è un poco cchiù a mmanno [allentata], così il pesce quando
                     aṛṛiva si tira e ffa il sacco e ṛṛèstanu nzaccati i pisci, non si pono mòvere ppiù
                     perché poi s’attacca, il pesce cci ha le spine, s’attacca e ṛṛimane lì.
                     821 Portopalo di Capo Passero [ʈɽimagi] [buljɛʃʈɽi]
                     903 Scoglitti [ɽitsjɛli] [ʈɽimagj] Ⓣ

                     Ⓣ  A  ṭṛimmagghi  niaṭṛi  a  ciamammu  ṛṛizzielli  però  u  nnomi  ggiustu  tècnicu  è
                     ṭṭṛimmagghi, è ccomposta cc’è nu filu chi i sùvari [sugheri] i supra e cci su ttaccati
                     ṭṛi ttipi di ṛṛobba [rete] diversa, a ccentro cc’è mmisu u pannu si cçiama, ca u pannu
                     avi i magghi, a màgghia è unni ammàgghia u pisci e per esempio a misura è a
                     màgghia i uottu, a màgghia i setti, a màgghia i sei, dipende chiḍḍu ca sâ ppiscari.
                     A màgghia i uottu avissi a èssiri dui ṭṛi ccentimeṭṛi, poi inveci cci aviemmu ccà
                     bbanna [da questa parte] ccioè a ddesṭṛa e ssinisṭṛa cc’è u paritu [parete] che è a
                     màgghia cciù rranni e u paritu cc’è tipu na màgghia i sei, scànciu [anzicchè] i
                     misurari du centimeṭṛi misura da vinti a ṭṭṛintasei centimeṭṛi. Stu paritu ccà bbanna
                     e ḍḍa bbanna quannu a sìccia [seppia] ṭṛasi nṭṛô paritu affera u pannu, u pannu
                     siccomu cci nn’è assai passa dall’àuṭṛu paritu i ḍḍa bbanna, poi ṛṛiva, allura na
                     vota c’aṛṛiva mpinci [resta incagliato], pìgghia e bbatti versu u vàsciu [la parte
                     bassa] e ssi fa u saccu c’antura [prima] cci spiegai si chiama magari a vorza e
                     cchistu accussì si fa a ṭṭṛimmagghi, u nomu ṭṛimmagghi pìgghia picchì avi ṭṛi ttipi
                     di panni c’annu ṭṛi mmagghi diversi.
                     911 Pozzallo [ɽitsili] [ʈɽimagj] [ʈɽamagju] Ⓣ

                     Ⓣ U ṭṛimmagghi è ffattu praticamenti sarebbe a ṛṛizza da posta, i ṛṛiti chiḍḍi ca
                     usamu ṭṛadizzionalmenti, unni ri sutta cc’èni u çiummu [piombo], poi cc’è a ṛṛiti
                     cusuta [cucita], i vutani [pareti], ca sarebbero i magghi làrachi [larghe] e ppoi ri
                     supra cc’eni u sùgheru e a corda piombata ggeneralmenti a corda sugherata o u
                     sùgheru, e cchista ppraticamenti è a ṛizza rû ṭṛamàgghiu. Ggeneralmenti chiḍḍu ca
                     si usa è u ṭṛimmagghi, ccioè quindi ṭṛre ffilati, ogni ffilato, ogni ccapo ṛṛappresenta
                     u filatu quindi ggeneralmente si usa u ṭṛimàgghiu e quindi sono ggeneralmente ṭṛe
                     ccapa çiamati. I ṛṛizzilli comu su ffatti cci sunnu i vutani, i pariti i chiamamu nui
                     vutani; a ṛṛizza s’ammisùranu i magghi, si fa u siestu [la misura], u scuoppu, e ssi
                     misura a pariti quant’ama ffari aperta a vutana e i ṛṛizzi. U scuoppu è u siestu, a
                                                                                                         335
   335   336   337   338   339   340   341   342   343   344   345