Page 317 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 317

296. Il palangaro (vari tipi aggiungere i più utilizzati)
                     107 San Vito Lo Capo [palaaru] [paraulu] [kͻntsu] [palaaru ri supεrfiʃi]
                     [palaaru  rifunu]  [palaaru  ri  piʃispata]  [palaaru  ri  murini]  [palaaru

                     risaragj], [paraulu imupi] [paraulu ispatuli] Ⓣ
                     Ⓣ   Ci  sunnu  vari  tipi  i  palàngaru…  palàngaru  ri  pisci  spata  [pescespada],
                     paràngulu i murini [murene], u paràngulu i mmupi [pezzogne] e u paràngulu i
                     spàtuli [pesci sciabola] perché sono armamenti diversi l’unu dell’alṭṛu picchì u
                     paràngulu i piscispata si arma la distanza di ogni amo è diciamu quìnnici passi che
                     vva a ffiniri tra i ventotto, ṭṛenta meṭṛi, nveci u paràngulu pi spàtuli si arma um
                     passu e mmezzu, ddu passi. Chiḍḍu ri murini um passu e mmezzu e ppoi càmbianu
                     puri i dimensioni di l’àmari [ami]: ci sunnu chiḍḍi i piscispata cchiù rossi [grossi],
                     chiḍḍi pî murini cchiù nnichi [piccoli], nveci chiḍḍu ri mupi è ancora cchiù nnicu.
                     U paràngulu i piscispata va a ccurrenti pecchè si cala chî bbovette [piccole boe] e
                     la corrente lo ṭṛasporta tipu va a cceccare i pisci. Inveci u palàngaru di murini si
                     cala nnê scogghi, unni cc’è arca [alga] e ssi pusa supra o funnu e aspetta ca a
                     murina  o  u  grongu  [grongo]  va  a  mmanciari  l’esca  e  abbucca  [abbocca].  U
                     palàngaru i spàtuli viene calatu…veni um pocu ṭṛasportatu dâ currenti però datu
                     ca si cala e a mezzora, un’ora si tira arrè a vvoti [a volte] tocca, a vvoti un tucca u
                     funnu.
                     112 Mazara del Vallo [palaaru] [palaaru di piscispata] [palaaru pi pigjari
                     lipiʃi difunu] Ⓣ
                     Ⓣ Cc’è lu palàngaru chiḍḍṛu di pisci spata, cc’è lu palàngaru chiḍḍṛu pi ppigghiari
                     li pisci di fonto, li pisci di funnu… li çiregni, li pisci pàvuli [cernie, pagri].
                     123 Favignana [kͻntsu] [kͻntsu risumu] [kͻntsu ri ɱfunu] Ⓣ
                     Ⓣ U conzu i nfunnu sunnu tutti ddi tipi di conza chi ppisca u sàgaru [sarago], tutti
                     pisci chi ssunnu nfunnu, rèntiçi [dentice], u pisci chi sta nfunnu a maggior parti,
                     picchì i pischi sunnu mirati chî conzi, tu vai cûn tipu di conzu chi cci metti un tipu
                     ri  amu  picchì  â  ppigghiari  determinati  pisci,  cci  sunnu  i  conzi  chiḍḍi  cchiù
                     ggrossuliḍḍi, di funnu sempri chi ppìgghianu rèntiçi, pìgghianu prau [pagro], chi
                     cci voli un’esca diversa, cci sunnu tanti tipi, tu voi pigghiari spallotti, sagarotti,
                     viole  [saraghi  sparaglione  di  piccole  dimensioni,  raraghi  di  piccole  dimensioni,
                     donzelle], hai n’aṭṛu tipu d’armamentu, chissi sunnu tutti conzi ri funnu, menṭṛi
                     chiḍḍi ri sumu no, sunnu a maggior parte chiḍḍi chi ppìgghianu u pisci spada, u
                     tunnu chissi sunnu conzi ri sumu, avùgghia [aguglia], âvùgghia stessa ccà cc’è na
                     ṭṛadizzione chi si cci annescava… si façìa un conzu chi cci avìa na corda longa chi
                     si cci mèttunu i galleggianti, i sùvari [sugheri], e chi ppoi tu sutta cci metti quasi
                     un meṭṛu di lenza e cci metti l’isca, è ccomu si ppiscàssiru nfunnu, sulu chi ppìscanu
                     au sumu, e l’avùgghia, siccome sta a ssumu, viri l’isca, cci va e ammàgghia, ma no
                     sulu idda, puru i sàgari cci vannu quannu è ttorbida l’acqua, quannu è cchiara un
                     ci vannu, sàgari, acchiate [occhiate], quannu è ttorbida i futti picchì un vìrunu a
                     lenza.
                     124 Pantelleria [kɔntsulu] [kɔntsulu dʒentilɛ] [kɔntsulu ordinarju]
                     204 Terrasini [palaaru]
                     232a Porticello [palaaru]
                     306 Sciacca [palaaru] [kɔntsu] [palaaru diɱfunu] [palaaru di piʃi'spada]
                     [palaaru di piʃi diɱfunu] [palaaru dimɛdzakwa] [palaaru a mirutsu]

                     [palaaru finu] [palaaru kju dupju] Ⓣ

                                                                                                         312
   312   313   314   315   316   317   318   319   320   321   322