Page 317 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 317
296. Il palangaro (vari tipi aggiungere i più utilizzati)
107 San Vito Lo Capo [palaaru] [paraulu] [kͻntsu] [palaaru ri supεrfiʃi]
[palaaru rifunu] [palaaru ri piʃispata] [palaaru ri murini] [palaaru
risaragj], [paraulu imupi] [paraulu ispatuli] Ⓣ
Ⓣ Ci sunnu vari tipi i palàngaru… palàngaru ri pisci spata [pescespada],
paràngulu i murini [murene], u paràngulu i mmupi [pezzogne] e u paràngulu i
spàtuli [pesci sciabola] perché sono armamenti diversi l’unu dell’alṭṛu picchì u
paràngulu i piscispata si arma la distanza di ogni amo è diciamu quìnnici passi che
vva a ffiniri tra i ventotto, ṭṛenta meṭṛi, nveci u paràngulu pi spàtuli si arma um
passu e mmezzu, ddu passi. Chiḍḍu ri murini um passu e mmezzu e ppoi càmbianu
puri i dimensioni di l’àmari [ami]: ci sunnu chiḍḍi i piscispata cchiù rossi [grossi],
chiḍḍi pî murini cchiù nnichi [piccoli], nveci chiḍḍu ri mupi è ancora cchiù nnicu.
U paràngulu i piscispata va a ccurrenti pecchè si cala chî bbovette [piccole boe] e
la corrente lo ṭṛasporta tipu va a cceccare i pisci. Inveci u palàngaru di murini si
cala nnê scogghi, unni cc’è arca [alga] e ssi pusa supra o funnu e aspetta ca a
murina o u grongu [grongo] va a mmanciari l’esca e abbucca [abbocca]. U
palàngaru i spàtuli viene calatu…veni um pocu ṭṛasportatu dâ currenti però datu
ca si cala e a mezzora, un’ora si tira arrè a vvoti [a volte] tocca, a vvoti un tucca u
funnu.
112 Mazara del Vallo [palaaru] [palaaru di piscispata] [palaaru pi pigjari
lipiʃi difunu] Ⓣ
Ⓣ Cc’è lu palàngaru chiḍḍṛu di pisci spata, cc’è lu palàngaru chiḍḍṛu pi ppigghiari
li pisci di fonto, li pisci di funnu… li çiregni, li pisci pàvuli [cernie, pagri].
123 Favignana [kͻntsu] [kͻntsu risumu] [kͻntsu ri ɱfunu] Ⓣ
Ⓣ U conzu i nfunnu sunnu tutti ddi tipi di conza chi ppisca u sàgaru [sarago], tutti
pisci chi ssunnu nfunnu, rèntiçi [dentice], u pisci chi sta nfunnu a maggior parti,
picchì i pischi sunnu mirati chî conzi, tu vai cûn tipu di conzu chi cci metti un tipu
ri amu picchì â ppigghiari determinati pisci, cci sunnu i conzi chiḍḍi cchiù
ggrossuliḍḍi, di funnu sempri chi ppìgghianu rèntiçi, pìgghianu prau [pagro], chi
cci voli un’esca diversa, cci sunnu tanti tipi, tu voi pigghiari spallotti, sagarotti,
viole [saraghi sparaglione di piccole dimensioni, raraghi di piccole dimensioni,
donzelle], hai n’aṭṛu tipu d’armamentu, chissi sunnu tutti conzi ri funnu, menṭṛi
chiḍḍi ri sumu no, sunnu a maggior parte chiḍḍi chi ppìgghianu u pisci spada, u
tunnu chissi sunnu conzi ri sumu, avùgghia [aguglia], âvùgghia stessa ccà cc’è na
ṭṛadizzione chi si cci annescava… si façìa un conzu chi cci avìa na corda longa chi
si cci mèttunu i galleggianti, i sùvari [sugheri], e chi ppoi tu sutta cci metti quasi
un meṭṛu di lenza e cci metti l’isca, è ccomu si ppiscàssiru nfunnu, sulu chi ppìscanu
au sumu, e l’avùgghia, siccome sta a ssumu, viri l’isca, cci va e ammàgghia, ma no
sulu idda, puru i sàgari cci vannu quannu è ttorbida l’acqua, quannu è cchiara un
ci vannu, sàgari, acchiate [occhiate], quannu è ttorbida i futti picchì un vìrunu a
lenza.
124 Pantelleria [kɔntsulu] [kɔntsulu dʒentilɛ] [kɔntsulu ordinarju]
204 Terrasini [palaaru]
232a Porticello [palaaru]
306 Sciacca [palaaru] [kɔntsu] [palaaru diɱfunu] [palaaru di piʃi'spada]
[palaaru di piʃi diɱfunu] [palaaru dimɛdzakwa] [palaaru a mirutsu]
[palaaru finu] [palaaru kju dupju] Ⓣ
312