Page 319 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 319

739a Acitrezza [kɔntsu] [kɔntsu di palamiti] [kɔntsu difunu] [kamaʃi]
                     812 Augusta [kwɔntsu] [kuntsiʃɛɖu] [kwɔntsa di piʃispati] [kamaʃi] Ⓣ
                     Ⓣ Per ogni ppesce cc’è un tipo di cuonzu e ccambiano l’ami, le attrezzature, le
                     modalità di calallu e ttutto cambia per ogni ttipo, u cunziçieḍḍu è quello piccolo,
                     ora cci su i cuonza di pisci spati [pesci spada] ca sunnu ancora cchiù ggranni,
                     càncianu  ssi  cosi.  Cc’èranu  ccà  piscaturi  cunzari  di  merluzzi,  piscaturi
                     cunziçiḍḍari picchì nun c’èranu i camaçi comu ora, cc’èranu i cunziçeḍḍi, chiddi
                     ca pìgghianu i lùvari, i scazzùbbuli [pagelli fragolino, pagelli bastardo], cc’era u
                     camaçi una volta, ca cc’è il sughero e il piombo viene rregolato l’altezza, sulu ca
                     prima lu façièvanu cû sùvaru [sughero], è ccuonzu pi ssaraghi, e allura cc’èranu i
                     piscaturi camaçiari ca nell’inverno usàvanu stu cuonzu fattu cu i sùvari. Quannu
                     nasceru u pilu [filo di nylon], picchì prima era tutta canapa e cc’era sia il letto, u
                     cuonzu in sé, di canapa, si usava u dùdiçi u quattordiçi come grossezza, era a
                     musura, u ṛṛumaneḍḍu [piccolo canapo] si chiamava e si po ttirari a mmanu, ca i
                     manu  n’aṛṛistàvanu  accussì  picchi  stu  ṛṛumaneḍḍu  nella  filatura,  lassàvanu  i
                     puntini. Ggià accuminciamu anche nei conzi dei merluzzi cci mìsimu um pezzettinu
                     d’avanti per la finezza du pisci, dentro cc’era tuttu u catalaneḍḍu chiamatu, chiḍḍu
                     finu, ccioè il bracciolo fino e ddavanti cc’era questo pezzettinu di pilu per la finezza,
                     accussì u pisci non la vireva. Il merluzzo cci-ha i denti e allora per non tagliare u
                     vrazzolu [bracciolo] cci passàvamu u cuttuni, così si ṛṛovinava u cuttuni.
                     821 Portopalo di Capo Passero [kwɔntsu] [kamaʃi] Ⓣ
                     Ⓣ Cc’era a bbarca a ṛṛima [barca a remi] e mmi ṛṛicordu muḍḍavu [allentavo] u
                     camaçi supra a prua, u camaçi è n’aṭṭṛezzu, un conzu, si chiama camaçi picchì u
                     filu  çenṭṛali  pi  ccomu  è  espicatu,  se  pper  esèmpiu  avemu  niaṭṛi  venti  meṭṛi  di
                     profondità, u filu çenṭṛali pesca a ddiçiannove meṭṛi però l’àmuru [l’amo], chiḍḍu
                     câ-gghiri a ccatturari u pisci pisca a vventi meṭṛi, praticamenti cci mittemu piombu
                     e ssughero in modo ca u filu çenṭṛali pi nun si impigghiari nna i scogghi façemu sta
                     parallella fra gghiummu e ssùvuru [piombo e sughero], co u filu çenṭṛali pisca un
                     meṭṛu alzatu ro funnu ro mari, è un mestieri ca è vvalidu. U conzu è un filaccione
                     lungo, quaṭṭṛo çinque, sei chilomeṭṛi, sette chilomeṭṛi, ogni ccinque meṭṛi, dipende
                     quali tipu ri pisci s-â ppigghiari e nna stu filaccione lungo, ogni quaṭṭṛu, çincu
                     meṭṛi cc’è un’altra ggiuntura di um pezzo ri nailon e vveni legatu au filu çenṭṛali,
                     riçemu al filo madre e nell’estremo cci veni misu l’àmuru con l’esca. È un mestiere
                     molto ddelicato e cci vuole tanta pazienza, cci vuole tanta professionalità e ppoi
                     st’aṭṭṛezzo cc’è un çesto, niaṭṛi u chiamamu gufinu, a coffa rû conzu e cc’è un primo
                     amo ca si  cominçia  a mmittillo rinṭṛa stu çesto e cc’è diçiamo nnumero uno e
                     nnumero  mille  e  vveni  misu  unu  supra  all’àvuṭṛu  e  ppoi  cc’è  un  sughero  che
                     ll’àmari vennu misi tutti a ṭṭṛiccentosessanta gradi e ppi gghittalli a mmari s-â
                     ccuminçiari prima ca si cci-â mmèttiri l’isca, s’accumènçia rû nnùmmaru unu, si
                     metti  l’isca  e  cc’è  una  posizzione  rû  gufinu  ca  cc’è  n’appoggio,  si  pìgghia  u
                     nnùmmaru unu, si cci metti l’isca e ss’appoggia e ssi continua accussì fino arrivari
                     a mmille, poi pi gghittalli a mmari si sceglie u puntu e ssi etta, per esèmpiu cc’è a
                     profondità di çinquanta meṭṛi, si pìgghia çinquanta meṭṛi ri spagu e nnâ punta si
                     cci metti un galleggianti e nnâ punta chiḍḍa eṣṭṛema si cci metti na màzzera, u
                     scògliu pi ffari un puntu fissu, a vacca camina e unu â-èssiri bbravu, menṭṛi ca a
                     vacca camina a gghittari stu conzu ca è um pocu antipaticu però con l’esercizzio,
                     con la bbuona volontà e ppi un mestieri ri chissu cci voli na grande esperienza e
                     ccà cc’è unu ca mi canusci, chistu u capelloni, però mi l’ha rittu sempri ca sugnu
                     u primu râ classi nâ mia professione, ìu per esèmpiu sugnu un tipu ca nunn’àiu
                     rittu mai picchì mi càgghiu, mi vergognu.

                                                                                                         314
   314   315   316   317   318   319   320   321   322   323   324