Page 318 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 318
Ⓣ Palàngaru, conzu. I palàngaru sunnu palàngaru rî nfunnu, palàngaru di pisci
spada, palàngaru di pisci dî nfunnu, palàngaru di mezz’acqua, ora vannu a
palàngaru a mirluzzu [merluzzo], chi ṭṭṛavàgghianu a mirluzzu, cci su cinque o sei
tipi di palàngaru. Su ddivessi. Cc’è palangaru finu pi ppigghiari, mittemu, i pisci
preggiati, cc’è u palàngaru cchiù dduppiu, pi ppigghiari pisci spata [pesci spada],
ccè ddipenni dipenni quali misteri si fa.
321 Porto Empedocle [palaaru] [palaaru pisaragi] [palaaru piatʃjoli]
[palaaru piturdi] Ⓣ
Ⓣ Cci sono palàngaru ppi prendere saraghi, pe prendere acciòli [ricciole], pe
prendere turdi [tordi]… Tutti palàngari si chiamano, po cància eh… la, il diameṭṛo
della lenza chi ci mittemu e ll’ami.
342 Licata [palauru Ⓣ]
Ⓣ Noi ogni ttandu, quand’èramu piccolini, ni nn’ìamâ palànguru cu sti lametti
piccolini, chi ccalamu portu portu… e piàumu… lametti piccoli, piiàumu ancìḍḍṛi
[anguille], roncu [grongo], tannu cc’erano l’anguilli, quacchi spìgola ogni ttantu…
343 Lampedusa [kɔntsu] [kɔntsu dafɔndo] [kɔntsu a piʃispada] [a mɛntsakwa]
[a gala]
601a Ganzirri [kɔntsu] [kɔntsu pi piʃispati] [kɔntsu vɔlanti] [kɔntsu i ɱposta]
[kɔntsu ki'piska upagru umupu a ʃɛrnja] [kɔntsi kipigjanu ispatuli] Ⓣ
Ⓣ Ma ccà veramenti comu conzi non tanto macari vannu a Mmessina i ppiù usati
ccà chiḍḍi chi ppìgghianu i spàtuli va ffannu a pesca dâ spàtula. U conzu
ggeneralmenti che ppoi in italianu chiamati palamito. È un letto, il letto sarebbe il
bando del conzu, è un filu di çirca quaṭṭṛu millimeṭṛi, poi ogni ddu bbracci [un
braccio corrisponde a circa un metro e mezzo], du bbracci e mmenzu, niaṭṛi diçemu
ogni ddu passi, c’è u bbrazzolu [bracciolo], che ssarebbe il fil di nàilon unni cc’è
attaccatu l’amu. Cc’è u lettu che è di nàilon o fibbra sintetica, poi ogni ddu bbracci,
du passi, du passi e mmenzu cc’è llegatu u bbrazzolu, che ssarebbe u poluemmu
unni cc’è attaccatu l’amu. Cc’è u lettu, sutta cc’è u bbannu, che ssarebbe la çima
che mmanda u conzu sott’acqua, poi cominçia u conzu, chi ssarìa [sarebbe] u lettu
chî bbrazzola. Cc’è quello che ùsanu ccà nta u Canali [Stretto di Messina] chi
ppisca u pagru, u mupu [dentice], a çernia, poi cc’è u conzu pi ppiscispati [pesci
spada], che è molto ppiù cconsistenti e ll’ami cchiù ggrossi naturalmenti. Prima chi
si cala u conzu, prima di nèsciri a mmari s’ava innescari; si pripara u conzu,
s’innisca tuttu quantu e quannu a rrema [corrente] permette che cc’è a rrema bbona
vai a ṣṭṛicari u conzu. Cc’è u conzu volanti, chiḍḍu chi ùsunu ccà nta u Ṣṭṛittu i
Messina è u conzu volanti, che ssarebbe u conzu con due pieṭṛe leggere, però sopra
cci sono i galleggianti che li tengono sollevati dal fondo quindi chiḍḍu è u conzu
volanti, che ccammina ṭṛascinato dalla corrente. Menṭṛi poi cc’è u conzu in posta
che ssarebbe quello che sta ffermo, chi ccàlanu tutti i piscispati, u conzu pi ppisci
rossi, chiḍḍu è in posta.
615 S.Agata di Militello [paraulu] [paraulu pi piʃispatεɖi] [paraulu pi
luvari] [paraulu pi tuni] [paraulu pispatuli] [paraulu pi mirutsi]
698 Giardini Naxos [kͻntsu] [kͻntsu di alaloi] [kͻntsu di piʃispata] [kamaʃi]
[kuntsili]
699 Lipari [kͻntsu] [kͻntsu pi saragi] [kɔntsu pi piʃispati] [kɔntsu pu tunu]
[kɔntsu pa ritʃͻla] [kɔntsu pu mirutsu] [kɔntsu pu ruŋgu]
715 Riposto [kɔntsu] [kɔntsi i suma] [kɔntsi i piʃispata] [kɔntsi i mirutsi]
[kɔntsu ifunu] [kɔntsi i kamaʃi]
313