Page 318 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 318

Ⓣ Palàngaru, conzu. I palàngaru sunnu palàngaru rî nfunnu, palàngaru di pisci
                     spada,  palàngaru  di  pisci  dî  nfunnu,  palàngaru  di  mezz’acqua,  ora  vannu  a
                     palàngaru a mirluzzu [merluzzo], chi ṭṭṛavàgghianu a mirluzzu, cci su cinque o sei
                     tipi di palàngaru. Su ddivessi. Cc’è palangaru finu pi ppigghiari, mittemu, i pisci
                     preggiati, cc’è u palàngaru cchiù dduppiu, pi ppigghiari pisci spata [pesci spada],
                     ccè ddipenni dipenni quali misteri si fa.
                     321  Porto  Empedocle  [palaaru]  [palaaru  pisaragi]  [palaaru  piatʃjoli]
                     [palaaru piturdi] Ⓣ
                     Ⓣ Cci  sono  palàngaru ppi  prendere  saraghi,  pe  prendere  acciòli  [ricciole],  pe
                     prendere turdi [tordi]… Tutti palàngari si chiamano, po cància eh… la, il diameṭṛo
                     della lenza chi ci mittemu e ll’ami.
                     342 Licata [palauru Ⓣ]
                     Ⓣ Noi ogni ttandu, quand’èramu piccolini, ni nn’ìamâ palànguru cu sti lametti
                     piccolini, chi ccalamu portu portu… e piàumu… lametti piccoli, piiàumu ancìḍḍṛi
                     [anguille], roncu [grongo], tannu cc’erano l’anguilli, quacchi spìgola ogni ttantu…
                     343 Lampedusa [kɔntsu] [kɔntsu dafɔndo] [kɔntsu a piʃispada] [a mɛntsakwa]
                     [a gala]
                     601a Ganzirri [kɔntsu] [kɔntsu pi piʃispati] [kɔntsu vɔlanti] [kɔntsu i ɱposta]
                     [kɔntsu ki'piska upagru umupu a ʃɛrnja] [kɔntsi kipigjanu ispatuli] Ⓣ

                     Ⓣ Ma ccà veramenti comu conzi non tanto macari vannu a Mmessina i ppiù usati
                     ccà  chiḍḍi  chi  ppìgghianu  i  spàtuli  va  ffannu  a  pesca  dâ  spàtula.  U  conzu
                     ggeneralmenti che ppoi in italianu chiamati palamito. È un letto, il letto sarebbe il
                     bando del conzu, è un filu di çirca quaṭṭṛu millimeṭṛi, poi ogni ddu bbracci [un
                     braccio corrisponde a circa un metro e mezzo], du bbracci e mmenzu, niaṭṛi diçemu
                     ogni ddu passi, c’è u bbrazzolu [bracciolo], che ssarebbe il fil di nàilon unni cc’è
                     attaccatu l’amu. Cc’è u lettu che è di nàilon o fibbra sintetica, poi ogni ddu bbracci,
                     du passi, du passi e mmenzu cc’è llegatu u bbrazzolu, che ssarebbe u poluemmu
                     unni cc’è attaccatu l’amu. Cc’è u lettu, sutta cc’è u bbannu, che ssarebbe la çima
                     che mmanda u conzu sott’acqua, poi cominçia u conzu, chi ssarìa [sarebbe] u lettu
                     chî bbrazzola. Cc’è quello che ùsanu ccà nta u Canali [Stretto di Messina] chi
                     ppisca u pagru, u mupu [dentice], a çernia, poi cc’è u conzu pi ppiscispati [pesci
                     spada], che è molto ppiù cconsistenti e ll’ami cchiù ggrossi naturalmenti. Prima chi
                     si  cala  u conzu,  prima di  nèsciri a mmari  s’ava innescari; si  pripara u conzu,
                     s’innisca tuttu quantu e quannu a rrema [corrente] permette che cc’è a rrema bbona
                     vai a ṣṭṛicari u conzu. Cc’è u conzu volanti, chiḍḍu chi ùsunu ccà nta u Ṣṭṛittu i
                     Messina è u conzu volanti, che ssarebbe u conzu con due pieṭṛe leggere, però sopra
                     cci sono i galleggianti che li tengono sollevati dal fondo quindi chiḍḍu è u conzu
                     volanti, che ccammina ṭṛascinato dalla corrente. Menṭṛi poi cc’è u conzu in posta
                     che ssarebbe quello che sta ffermo, chi ccàlanu tutti i piscispati, u conzu pi ppisci
                     rossi, chiḍḍu è in posta.
                     615  S.Agata  di  Militello  [paraulu]  [paraulu  pi  piʃispatεɖi]  [paraulu  pi
                     luvari] [paraulu pi tuni] [paraulu pispatuli] [paraulu pi mirutsi]
                     698 Giardini Naxos [kͻntsu] [kͻntsu di alaloi] [kͻntsu di piʃispata] [kamaʃi]
                     [kuntsili]
                     699 Lipari [kͻntsu] [kͻntsu pi saragi] [kɔntsu pi piʃispati] [kɔntsu pu tunu]
                     [kɔntsu pa ritʃͻla] [kɔntsu pu mirutsu] [kɔntsu pu ruŋgu]
                     715 Riposto [kɔntsu] [kɔntsi i suma] [kɔntsi i piʃispata] [kɔntsi i mirutsi]
                     [kɔntsu ifunu] [kɔntsi i kamaʃi]

                                                                                                         313
   313   314   315   316   317   318   319   320   321   322   323